informatii privind procesele pentru contractul pe unitate si pe cel de ramura



Număr unic dosar: (Număr în format vechi)
2563/108/2008 (5436/2008)
Înregistrat în data de:
02.07.2008
Obiect dosar:
litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)
Materia juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Fond

Părţi:
SINDICATUL "PROSIND" AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI ŞI AL PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL DGASPC ARAD : ReclamantDIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI ARAD : PârâtCONSILIUL JUDEŢEAN ARAD : PârâtCĂDARIU MIHAELA FLORINA : Intervenient
TERMENE DE JUDECATĂ:


Data Solutii Detalii
09/12/2008 T13 ian.2009 amanat
10/09/2008 T 30.09.2008 amanat
13/01.2009
15/07/2008 T10 sept 2008 amanat
30/09/2008 suspendat 244 Cpc suspendat

NB Precizam faptul ca aceste informatii sunt preluate de pe Portalul instantelor de judecata. Pentru mai multe informatii va rugam sa accesati urmatorul link
http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=108&d=MTA4MDAwMDAwMDAwMjQ2MDQ*

SINDICATUL PROSIND

este o organizaţie sindicală care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, salariaţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad.Sindicatul îşi desfăşoară activitatea cu respecatrea legislaţiei române şi are la bază următoarele principii:- DEMOCRAŢIA- EGALITATEA ÎN DREPTURI - SOLIDARITATEA - RESPECTAREA DREPTURILOR ŞI DEMNITĂŢII ANGAZAŢIILOR DIN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE, INDIFERENT DE PROFESIA, ETNIA, ORIENTARE, CONVINGERI RELIGIOASE;- PREVENIREA ŞI COMBATEREA ORICĂREI FORME DE DISCRIMINARE;- EGALITATEA DE ŞANSE ÎNTRE TOŢI ANGAJAŢII;- EGALITATE DE TRATAMENT;- SOLIDARITATE SOCIALĂ;- RESPONSABILIZARE;- PARTENERIATULUI.

Obiectivul general al Sindicatului Prosind Arad îl reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad, prin contribuirea la dezvoltarea unui sistem performant de asistenţă socială.Obiectivele operaţionale ale Sindicatului Prosind Arad sunt:a)susţinerea drepturilor şi intereselor membrilor săi;b)promovarea solidarităţii între membrii săi;c)organizarea şi sustinerea unor acţiuni cu caracter profesional, social, economic, cultural şi sportiv,d)promovarea şi îmbunătăţirea educaţiei sindicale;e)colaborarea pe orizontală şi veritcală cu rice structură sindicală din aceeaşi ramură sau din ale ramuri de activitate;f)formularea şi susţinerea de proiecte de acte normative sau modificări ale legislaţiei existente, referitoare la oricare dintre drepturile şi/sau interesele legitime ale oricăruia dintre membrii săi.Sindicatul Prosind Arad are următoarele drepturi:a)elaborarea statutului, precum şi a regulamentului de organizare şi funcţionare;b)de a-şi alege liber reprezentanţii;c)de a-şi organiza gestiunea şi activitatea;d)de a-şi formula programe propprii de acţiune;e)de a dobândi în condiţiile legii, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile;f)de a primi informaţii necesare pentru a putea apăra drepturile membrilor săi;g)de afilieri naţionale şi internaţionale;h)de a constitui, de a administra sau de a participa la constituirea sau administrarea în interesul membrilor săi în condiţiile prevăzute de lege:- casă de ajutor pentru membrii săi;- publicaţii proprii;- unităţi de învâţîmânt, culturale, economico-sociale, societăţi comerciale sau bancă proprie.Îndatoririle sindicatului sunt:a)de a apăra şi promova interesele şi drepturile profesionale, sociale, economice, culturale şi sportive ale membrilor săi;b)de a nu alege în organele de conducere persoane care au suferit condamnări penale;c)de a şine evidenţa membrilor, încasărilor şi cheltuielilor de orice fel;d)de a delega reprezentanţi care să le reprezinte interesele la negocieri;e)de a informa, ori de câte ori este nevoie, membrii privind activitatea sindicatului.Membrii Sindicatului Prosind Arad au dreptul de a-şi exprima liber opinia proprie în toate forurile de conducere a sindicatului atât personal cât şi prin reprezentanţi; să-şi aleagă organele de conducere şi să fie aleşi în bordul de conducere a Sindicatului Prosind Arad;să-şi aleagă membrii comisiei de cenzori care să verifice activitatea financiar-contabilă a sindicatului şi de a fi informat privind modul în care sunt folosite fondurile sindicatului.Obligaţiile membrilor de sindicat sunt: de a respecta Statutul Sindicatului Prosind Arad, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare; de a participa la şedinţele de Sindicat; să respecte hotărârile organelor de conducere ale sindicatului; să acţioneze pentru înfăptuirea rezoluţiilor, hotărârilor şi deciziilor sindicatului; să plătească lunar cotizaţia; să nu sprijine acţiuni care au menirea de a destabiliza Sindicatul precum şi să militeze şi să acţioneze pentru unitatea sindicală.Calitatea de membru al Sindicatului se poste obţine de către orice salariat al Directiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad, chiar şi încadrat pe o perioadă determinată, dar nu mai mică de un an printr-o cerere scrisă.Cererea de înscriere se va depune la Secretariatul Biroului Executiv. Odată cu acceptarea cererii noul membru va plăti o taxă de înscriere în valoare de 2 lei.Pierderea calităţii de membru poate avea loc ca urmare a retragerii pe baza unei cereri scrise, ca urmare a aplicării sancţiunii de excludere, precum şi ca urmare a pesionării sau a decesului. Organele de conducere ale Sindicatului Prosind sunt:1. ADUNAREA GENERALĂ - organul suprem de conducere - şi este alcătuită din toţi membrii de sindicat;2. CONSILIUL SINDICATULUI - organul de conducere cu caracter deliberativ şi decizional - şi este alcătuit din reprezentanţi desemnaţi pe baza normei de reprezentare stabilită de către Sindicatul Prosind Arad.3. BIROUL EXECUTIV - organul de conducere permanent cu caracter deliberativ şi decizional care realizează conducerea operativă a Sindicatului - şi este format din :

Preşedinte - d-na Vîrciu Adriana

Vicepreşedinte - d-na Purda Augustina şi dl. Flavius Şipoş -,

Secretar - d-na Toma Varga Ramona-.


Qui sommes-nous


Le Sindicat PROSIND Arad est un organism qui rassemble, sur le libre consentement employés de l’Direction Générale des Services Sociaux et la Protection des Enfants Arad Roumanie.
Nous exerçons nos activités syndicales en toute independance philosophique et politique. Le respect principes : démocratique; les droits à l'égalité; solidarité; le respect des droits de l'homme et la dignité; indifférent de profession; l'appartenance ethnique; orientation; les croyances religieuses; prévention et la lutte contre toutes les formes de discrimination; L'égalité des chances pour tous les employés; egalité de traitement; la solidarite sociale; partenariat.


ISTORICUL ORASULUI ARAD

Aradul si imprejurimile sunt foarte bogate in istorie. Cadrul natural variat al zonei a oferit conditii prielnice locuirii umane inca din cele mai vechi timpuri. Deja in paleoliticul mijlociu (100.000 - 40.000 i.Hr.), omul de Neanderthal este prezent pe valea Crisului Alb (zona Gurahont) si pe valea Muresului (Conop, Cladova, Zabrani). Mai multe informatii poti gasi daca citesti despre istoria judetului Arad.
Vechea cetate dacica era parte din statul lui Burebista si implicit din regatul lui Decebal datand din secolul IV i.H.si trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. Regatul ungar isi intinde dominatia asupra Aradului in sec. al XI-lea, acesta fiind atestat ca oras in anul 1329. Otomanii au cucerit orasul in 1552, singura sa perioada de independenta a fost in timpul lui Mihai Viteazul (1595-1615).
Orasul isi are numele de la Cavalerul Orod, cavaler al Regelui Sfantul Stephen, in 1029. Mai tarziu sub numele Arad devine capitala comitatului cu acelasi nume. Documentele din 1156 amintesc prepozitura Aradului, iar cele din 1232 mentioneaza cetatea Aradului in meandrul Muresului. La inceputul sec. XIII se constituie comitatele Arad si Zarand, teritoriul fiind astfel inglobat administrativ in sistemul statului feudal maghiar.
Anul 1068 este anul cand Aradul este pentru prima data consemnat in documente.
In 1514, in timpul revoltei conduse de Gheoghe Doja, Aradul a fost distrus. S-a aflat sub ocupatia regatului Ungariei pana in anul 1551 cand a fost ocupat de turci si inclus in pasalacul Timisoara. Acestia construiesc aici un nou fort. Victoriile lui Mihai Viteazu intrerup stapanirea otomana pentru o scurta perioada (1595 - 1602). Orasul ramane sub ocupatia Inaltei Porti pana in 1687.Dupa esecul asediului otoman asupra Vienei (1683) trupele imperiale desfasoara o ampla si sistematica ofensiva spre rasarit, cucerind intre 1687 si 1691 si partile aradene la nord de Mures. In urma campaniei victorioase a lui Eugeniu de Savoia (1716 - cucerirea Timisoarei), pacea de la Passarowitz (1718) consfinteste instaurarea stapanirii habsburgice si in Banat (inclusiv Lipova). Dupa desfiintarea regimentelor graniceresti (1750-1752) se constituie un nou comitat al Aradului, inclus in Ungaria. In vremea domniei Mariei Tereza (1740-1780), Aradul, ca centru al comitatului, devine unul din infloritoarele orase ale Imperiului. Intre 1763 si 1783, ridicarea unei noi cetati pune problema mutarii Aradului in campia Zimandului, pentru a crea spatiu de manevra trupelor stationate in cetate.
In 1687 Aradul este cucerit de Imperiul Habsburgic. In 1834 Aradul isi castiga independenta, intre anii 1867-1918 fiind parte integranta din Imperiul Austro-Ungar. Aradul a intrat sub administratie romaneasca in 17 mai 1918 odata cu patrunderea corpului 6 vanatori al armatei romane in oras. Istoricul roman Nicolae Iorga compara orasul Arad cu Viena in timpul calatoriei sale de documentare din 1906, aceasta fiind o dovada a infloririi sale economice. In 1870 Aradul era cel mai populat oras al Transilvanei avand o populatie de peste 32.000 de locuitori.
Printre realizarile Aradului din secolul al XVIII-lea merita amintite infiintarea in 1783 a Fabricii de bere si primul spectacol de teatru la Arad, al trupei germane Philip Brent, in 1787. Alte realizari macabile sunt infiintarea Preparandiei, prima scoala romaneasca de invatatori din Romania, in 1812, construirea Teatrului vechi "Casa Jacob Hirschi, prima cladire de teatru din tara, intre 1816-1817, infiintarea Conservatorului, azi Scoala de Arte, cea mai veche institutie de acest gen din tara si printre primele cinci din Europa, in anul 1833.
Ca urmare a infloririi economice au aparut obiective importante ca fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Fabrica de mobila infiintata in 1890 de Laurentiu si Lengyel a devenit cu 1910 una din cele mai vestite fabrici din Europa. Fabrica de locomotive si vagoane Ioan Weitzer au fost infiintate in anul 1892, iar uzina Marta infiintata in acelasi an producea in 1909 motoare de masini.Intreprinderea de Vagoane Astra a urmarit in zilele noastre fuziunea acestora fabricand de asemenea avioane.
Fabrica de tricotaje numita azi Tricoul Rosu a fost construita in 1918. In acea perioada Transporturile au inflorit si ele. Aradul a fost in plina ascensiune dupa Marea Unire plasandu-se pe locul al patrulea in Romania in 1937, avand peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. In 1949 a fost infiintata uzina Aris prin fuziunea a sase fabrici. Noi ramuri industriale s-au dezvoltat odata cu structuri aferente ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).
In 1840 se deschide prima banca de economii si credit din taraRevolutia industriala se concretizeaza prin dezvoltarea spectaculoasa a ramurilor care prelucreaza resursele locale - industrie alimentara (1851 - fabrica fratilor Neuman - cea mai mare moara si distilerie din zona), prelucrarea lemnului (J. Lengyel - fabrica de mobila) in1891, industrie textila ( Fabrica de Textile Arad - 1909) etc. In 1892 e infiintata fabrica de vagoane "Weitzer" care, incepand cu 1909 va produce si automobile. Dezvoltarea industriala determina un spectaculos spor demografic in mediul urban, Aradul ajungand sa fie cel mai populat oras din Transilvania (in 1910 are 61.000 locuitori).Un lucru nu mai putin important este urmatorul: in 1899 se joaca primul meci oficial de fotbal din Romania.In anii primului razboi mondial, miscarea nationala a romanilor din Imperiu se intensifica, astfel la 2 noiembrie 1918, Consiliul National Roman Central, cu sediul la Arad, preia de facto conducerea Transilvaniei, oamenii politici aradeni Stefan Cicio-Pop, Vasile Goldis, Ioan Suciu pregatind adunarea plebiscitara de la Alba Iulia care adopta Declaratia in virtutea careia Transilvania se uneste cu Romania.In 1968 orasul Arad este ridicat la rangul de municipiu.Aradenii au fost primii care s-au asociat revoltei de la Timisoara din decembrie 1989. In conditiile democratiei si economiei de piata Aradul tinde sa redevina zona de echilibru si prosperitate la poarta de vest a tarii.

miercuri, 22 octombrie 2008

Legea nr. 54 din 24 ianuarie 2003, Legea sindicatelor, text publicat în M.of. nr. 73/5 februarie 2003

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Sindicatele, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele colective de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.


(2) Organizaţiile sindicale sunt independente faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate.

Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.

(2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.


(3) Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicală.


(4) O persoană poate face parte în acelaşi timp numai dintr-o singură organizaţie sindicală.


Art. 3. - Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor legali.


Art. 4. - Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de demnitate publică, conform legii, magistraţii, personalul militar din aparatul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.

CAPITOLUL II
Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale

SECŢIUNEA 1
Statutele organizaţiilor sindicale

Art. 5. - Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prezentei legi. În absenţa unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii organizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice.

Art. 6. - (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu privire la:

a) scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
b) modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
d) modul de stabilire şi încasare a cotizaţiei;
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
g) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea că bunurile date în folosinţă de către stat vor fi restituite acestuia.

(2) Statutele nu pot să conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.


Art. 7. - (1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.

(2) Este interzisă autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natură să limiteze ori să întrerupă exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a
Conducerea organizaţiilor sindicale

Art. 8. - Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiei sindicale care au capacitate de exerciţiu deplină şi nu execută pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.


Art. 9. - Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.


Art. 10. - (1) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.


(2) Sunt interzise modificarea şi/sau desfacerea contractelor individuale de muncă, atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cât şi ale membrilor acestora, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală.

(3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.


(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici.

Art. 11. - (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este salarizată de organizaţia sindicală contractul său individual de muncă sau, după caz, raportul de serviciu se suspendă, iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de muncă avute anterior, precum şi vechimea în muncă, respectiv în specialitate sau în funcţia publică deţinută, în condiţiile legii. Pe postul acesteia poate fi încadrată o altă persoană numai cu contract individual de muncă pe durată determinată.


(2) La revenirea în postul avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate în acel post.


Art. 12. - Prin contractele colective de muncă sau, după caz, prin acorduri privind raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afara celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 11, pentru cei aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.


Art. 13. - Organul de conducere al organizaţiei sindicale are obligaţia de a ţine o evidenţă a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.

SECŢIUNEA a 3-a
Dobândirea personalităţii juridice

Art. 14. - (1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicală, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesulverbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul aceasta.


(2) La cererea de înscriere a organizaţiei sindicale se anexează originalul şi câte două copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:

a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
b) statutul organizaţiei sindicale;
c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
d) procura autentică a împuternicitului special, dată prin procesul-verbal de constituire prevăzut la lit. a).
Art. 15. - (1) Judecătoria competentă, potrivit art. 14 alin. (1), la primirea cererii de înscriere este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, să examineze:

a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 14 alin. (2);
b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 14 alin. (1), căruia îl solicită, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale.

(4) Instanţa pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.


(5) Hotărârea judecătoriei se comunică semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.


Art. 16. - (1) Hotârârea judecătoriei este supusă numai recursului.


(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.


(3) Recursul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale, în termen de 45 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.


Art. 17. - (1) Judecătoria este obligată să ţină un registru special, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.

(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.

Art. 18. - Organizaţia sindicală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) a hotărârii juecătoreşti definitive de admitere a cererii.


Art. 19. - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifică înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.


Art. 20. - (1) Organizaţia sindicală este obligată să aducă la cunoştinţă judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.


(2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 14-19.

(3) Judecătoria este obligată să menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.


SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul organizaţiei sindicale

Art. 21. - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul organizaţiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia.


Art. 22. - (1) Organizaţia sindicală poate dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată.

(2) Pentru imobilele din fondul locativ de stat folosite de organizaţiile sindicale ca sedii se va plăti chirie corespunzătoare sediilor partidelor.


(3) Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.


(4) Pentru construirea de sedii proprii confederaţiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativteritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competentă.

Art. 23. - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicală în condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale, nu pot fi urmărite, cu excepţia celor necesare pentru plata datoriilor către stat.


Art. 24. - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.


Art. 25. - (1) Organizaţia sindicală poate, în condiţiile prevăzute de statut:

a) să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiunii;
b) să constituie case de ajutor proprii;
c) să editeze şi să tipărească publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
d) să înfiinţeze şi să administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economicosociale, comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută;
e) să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
f) să organizeze şi să sprijine material şi financiar activitatea sportivă în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.

(2) În vederea realizării activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.


Art. 26. - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor economicosociale ale acestora se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.


(2) Controlul asupra activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile sindicale, precum şi asupra stabilirii şi virării obligaţiilor faţă de bugetul de stat se realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.


SECŢIUNEA a 5-a
Atribuţiile organizaţiilor sindicale

Art. 27. - În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstraţia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.


(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.

Art. 29. - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art. 73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.

Art. 30. - (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.


(2) În scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă sau, după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.

(3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.

Art. 31. - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, pot delega reprezentanţi care să trateze cu conducerile administrative ale unităţilor să le asiste sau să le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile.


SECŢIUNEA a 6-a
Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor

Art. 32. - Raporturile dintre organizaţiile sindicale şi membrii lor sunt reglementate prin prezenta lege şi prin statutele acestora.


Art. 33. - (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din organizaţia sindicală fără a avea obligaţia de a arăta motivele.


(2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicală nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.


Art. 34. - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă.


(2) În funcţiile de specialitate care necesită o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi, urmând ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în afara programului de muncă, precum şi pensionari.


(3) Persoanele încadrate potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul şi, după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia sindicală.


Art. 35. - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.


(2) Numărul de zile cumulate pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.


CAPITOLUL III
Reorganizarea şi dizolvarea organizaţiilor sindicale

Art. 36. - Organizaţiile sindicale se pot dizolva prin hotărârea membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.


Art. 37. - (1) În cazul dizolvării patrimoniul organizaţiei sindicale se împarte conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.


(2) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărâre în această privinţă, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii sindicale cu specific asemănător.

Art. 38. - (1) În termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii organizaţiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi să ceară instanţei judecătoreşti competente, care a operat înscrierea ei în registrul special ca persoană juridică, să facă menţiunea dizolvării organizaţiei sindicale.


(2) După împlinirea termenului de 5 zile orice persoană interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale poate să ceară instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii prevăzute la alin. (1).


(3) Această menţiune se va face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.

Art. 39. - Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice sau ale patronatelor.


Art. 40. - În cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărârile asupra patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul nu prevede altfel.


CAPITOLUL IV
Forme de asociere a organizaţiilor sindicale

Art. 41. - (1) Organizaţiile sindicale legal constituite se pot asocia după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial.


(2) Două sau mai multe organizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale.


(3) Două sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederaţii sindicale.

(4) Federaţiile sindicale şi confederaţiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale.

Art. 42. - (1) Federaţiile şi confederaţiile constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), dobândesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

(2) În vederea dobândirii personalităţii juridice, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de următoarele acte:

a) hotărârea de constituire a federaţiei sau confederaţiei;
b) hotărârile organizaţiilor sindicale de a se asocia într-o federaţie sau confederaţie, semnate de reprezentanţii legali ai acestora;
c) copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive, ale organizaţiilor sindicale care se asociază;
d) statutul federaţiei sau confederaţiei constituite;
e) lista membrilor din organul de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia.
Art. 43. - Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor sindicale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive.

Art. 44. - (1) Tribunalul competent prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:

a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, după caz;
b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
(2) În cazul în care constată că cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, căruia îi solicită, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităţilor constatate.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanţa va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.

(4) Instanţa pronunţă o hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.


(5) Hotărârea tribunalului se comunică semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.


Art. 45. - (1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.


(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.


(3) Recursul se judecă, cu citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanţa de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la pronunţare.


Art. 46. - (1) Tribunalele sunt obligate să ţină un registru special, în care vor consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.


(2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.

Art. 47. - Organizaţia sindicală constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special.


Art. 48. - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care tribunalul certifică înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal, se va păstra în arhiva acestuia.

Art. 49. - (1) Organizaţia sindicală constituită prin asociere este obligată să aducă la cunoştinţă tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.


(2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-48.

(3) Instanţa este obligată să menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.


Art. 50. - Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.


CAPITOLUL V
Sancţiuni

Art. 51. - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:

a) încălcarea de către membrii aleşi în organul de conducere al organizaţiei sindicale a obligaţiei prevăzute la art. 38 alin. (1), cu amendă de la 2.000.000 lei la
10.000.000 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 52. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 51 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 53. - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la

20.000.000 lei la 50.000.000 lei următoarele fapte:

a) împiedicarea exerciţiului dreptului de liberă organizare sau asociere sindicală, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiinţării acesteia.
(2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c).

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 54. - Cererile şi actele de procedură ale organizaţiilor sindicale în faţa instanţelor judecătoreşti sau actele de procedură întocmite pentru acestea sunt scutite de taxă de timbru.


Art. 55. - În termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, organizaţiile sindicale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia.


Art. 56. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.164 din 7 august 1991, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 9 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 24 ianuarie 2003.
Nr. 54.